Happy End cu zâmbete

În timpul liceului, dar mai ales al facultății, un singur tip de pantaloni purta fratele vostru: blugii. Îmi plăceau blugii clasici, care puteau fi purtați atât cu pantofi casual cât și cu pantofi sport. Cu mare înfrigurare aștepta fratele vostru Sfânta, Marea și de Numeroasele Datorii Izbăvitoarea Bursă, că și dădeam năvală la raionu’ cu îmbrăcăminte unde probam blugi și pulovere, ce se asortau alandala, dar, de fapt, cui îi mai păsa? Și, ca în orice poveste cu final a la Murphy, se întâmplau tot felul de aventuri: ba ce îmi plăcea nu îmi venea bine, ba nu mai aveau numărul cu pricina, ba vor primi marfă pe săptămâna viitoare… Treburi importate, nenicule!

Chiar dacă anii au trecut, iar fratele vostru a căpătat proporții, îmi amintesc și acum de prima pereche de blugi ”Levi’s”, pe care am încercat-o și care nu voiau să intre pe mine și pace… Eram necăjit din cale-afară… Eram în stare să apelez la vreun croitor să mai pună o fâșie de-o parte și de alta, pe lângă buzunare, ca să poată intra pe mine… Norocul meu că vânzătoarea mi-a spus că va primi peste o săptămână marfă, chiar a insistat că va face o comandă de numere mari, deoarece era cerere mare. Cred și eu! Marfa de calitate e căutată. Săptămâna care urma am ”deschis” magazinul. Am chiulit de la un seminar și la 9:01 eram în magazin. Vânzătoarea mi-a zâmbit cu subînțeles… Eu am înțeles, desigur jeanșii preferați erau acolo și mă așteptau. Nu aveau ”pe albastru” așa cum îmi dorisem inițial, ci numai ”pe bleumarin”. Erau perfecți! Mă mișcam acum țanțoș cu ei în sacoșă, nerăbdător să-i îmbrac.

Îi purtam numai în condiții de siguranță, când aveam zile mai lejere la facultate și nu ploua, îi spălam doar cu apă rece și cu doze mai mici de detergent, și îi uscam gradual. Erau mica mea comoară. În rest purtam tot jeanși, dar de diferite tipuri: conici, ușor evazați, purtam și cămăși de blugi cu franjuri, iar pantaloni de stofă și sacou, doar la examene, din respect pentru profesori.

Curând se încheiase și anul universitar și cum nu aveam de gând să mă mut din locul unde mă cazasem, un internat de elevi, dar unde erau admiși și studenți, în funcție de locurile disponibile, am hotărât să-mi las o parte din lucruri, între care și prețioșii blugi, în dulap, deoarece nu aș fi avut nevoie de foarte multe haine ”de oraș” sau ”de gală”, fiindcă nu aveam nici un eveniment, iar discotecile nu mă mai încântau: doar câțiva pantaloni, vreo patru sau cinci tricouri, două- trei cămăși… De fapt toți cei din cameră, am ocupat un singur dulap cu haine și am înștiințat pedagogii, care au acceptat. Peste vară, însă, erau diverse alte examene: admiteri la facultăți sau la școlile de subofițeri, sau diverse concursuri sportive la nivel de juniori, iar internatul era o soluție de cazare ieftină și convenabilă, acesta fiind așezat aproape de centrul orașului.

Așadar, am revenit zâmbitori la ”mărire de notă”, pe la începutul lui septembrie, iar camera unde fuseserăm cazați era ocupată de niște sportivi. Unul din pedagogi și-a găsit alt loc de muncă, cel nou nu știa nimic, celălalt pedagog avea niște ”măriri” el frecventând o facultate cu frecvență redusă… Și uite-așa, vreo o săptămână am rămas interziși, telefoanele mobile erau încă rare (era în 2000) și nu am știut cum să luăm legătura cu dom’ pedagog… Peste o săptămână a venit și ne-a îndrumat la ”doamna cu lenjeria”, unde trona un morman extrem de amorf de haine, un soi de căpiță… Erau acolo: jeanșii mei erau undeva la mijloc, i-am apucat instinctiv de cracul stâng (sau era cracul drept?- oricum, nu mai contează), iar mormanul de haine s-a ”spart” în două, devenind și mai… amorf… Doamna protesta pe jumătate supărată, pe jumătate amuzată. Mi-am împăturit blugii cu stângăcie și i-am răspuns cu un zâmbet tâmp: ”De la demolări sunt, doamnă”…

Articol participant la SuperBlog 2016

Anunțuri

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în Personal. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Happy End cu zâmbete

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 14. Denim, te iubim!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s