Je ne suis pas Charlie! Apologia negării duce la apoligia crimei

Atacul terorist din Paris mi-a confirmat din nou, că acolo unde nu există dialog serios nu există decât violență, în stare latentă sau deschisă.

Cele două tabere și-au revendicat definitiv, înainte de orice stare conflictuală dreptul la a condamna tabăra adversă ca fiind pe o poziție inacceptabilă cu principiile pe care (pasămite) aceste două tabere le apără. Bun, și? Dacă niște ”genii” ale ”gândirii libere” ironizează o parte a umanității pentru că gândește ”retrograd”, va reuși să schimbe ceva în gândirea acelor oameni, sau îi va întărâta? Și dacă ucizi pe cei care critică excesele pe care ideologia lor religioasă le afișează, vor opri cumva pe alții să îi critice și să îi ironizeze în continuare?

Eu însumi încercam mai demult să explic unei persoane faptul că un ritual religios oarecare, nu poate fi criticat pentru că nu mai este în concordanță cu gândirea actuală (persoana se referea la ritualurile preoților față de episcopi, mitropoliți ș.a.m.d.).

Cauza atentatelor este în a nu lua seamă de părerea celuilalt, însă crima propriilor semeni nu are nici o justificare. Deci: je ne suis pas Charlie!

Anunțuri

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s