Generația mesingiăr

-”sal cmf u vi in klub diseara
-nush nu ma lasa mama am de invatat la mate 😦
-laso dreaq zi ca mergi la o prietena 😉
-bn mai vad :))
-da nu pot vn imbratcata oricum :O
-pune tzoalele intr-o geanta akolo…
-bn da la cat
-??? nu intel :O
-la ce ora ne vedem?
-la 9 jumate vb akolo
-bn poop! ne vedem *:”

Cam așa arată conversațiile de pe messenger ale adolescenților de azi! Eu unul nu m-aș grăbi să-i condamn, dar nici să îi apăr. E un fenomen și ar trebui tratat cu detașare, cu răceală carevasăzică! 😉

Cu siguranță messenger-ul e un mijloc facil și foarte răspândit de comunicare, acesta evoluând destul de mult în ultimii ani. Fiind ușor de utilizat acesta nu necesită cunoștințe vaste de mânuire a calculatorului ci doar cunoașterea facilităților în utilizare a tastaturii și a mouse-lui, iar la un nivel mai înalt a unei camere web și a microfonului. Dezavantajele pe care această metodă de comunicare prin internet le presupune sunt legate în primul rând de securitate și de faptul că se cere o mânuire rapidă a tastaturii, dar nu toți utilizatorii de calculatoare au această abilitate.

De ce spuneam faptul că nu m-aș grăbi să condamn textul afișat în preambulul acestui articol. În primul rând fiindcă în orice epocă adolescenții se simțeau legați între ei de anumite valori și atitudini care erau mereu cu un pas înaintea a ceea ce societatea respectivă încerca să impună. Adolescenții, așadar se simt mai în largul lor între ei, iar nevoia lor de comunicare și faptul că pot comunica fără inhibiții prin messenger  e un fapt pozitiv. Sunt ferm convins că unii adolescenți au preocupări mult mai serioase decât să meargă ”in klub” și uneori își găsesc parteneri de discuție cu care li se pare mai sigur să comunice și prin messenger.

Pe de altă parte, la volumul mare de informații și tendințe din zilele noastre messenger-ul a devenit o armă împotriva adolescenților. În primul rând acei adolescenți emancipați care au devenit aproape independenți de familie pot cădea în capcana multor fenomene antisociale, începând de la forme ușoare- petrecăreala de prin ”kluburi”-  și terminând cu asocierea cu diverse găști sau chiar organizații criminale sau teroriste, pe care comunicarea prin messenger le poate amplifica din cauza unei circulații destul de masive și necontrolate a informației.

Soluția ar fi simplă, în acest caz: tinerii până la o anumită vârstă (18 ani) să fie obligați să dea parolele pe care le au tutorilor legali, altfel să li se interzică accesul la diverse astfel de forme de socializare pe internet, iar tutorii să fie obligați să verifice periodic activitatea odraslelor lor pe internet! Aș face o astfel de lege! Pentru că, dragi tineri care veți citi asta și vi se va părea o porcărie, voi știți câți adolescenți ca voi suferă și părinții lor nu știu? Apoi cad în diverse capcane și se sinucid sau ajung carne vie sau altceva? De ce să nu prevenim astfel de lucruri, pe cât posibil?

Da, dragi prieteni, fiecărei generații de adolescenți îi putem atașa o ”etichetă”. Aceasta este după umila mea părere ”generația messenger”, o generație dornică să comunice mult, repede și mai ales… mult… 🙂