Evoluţia ideii de libertate

Libertatea a fost mereu o preocupare a oamenilor, atât în privinţa modului de a o obţine, de a o valorifica, de a o defini şi mai ales de a-i trasa limitele, adică până unde poate merge libertatea asta? Libertatea, ca orice altă noţiune privitoare la oameni şi la relaţiile dintre ei, are destul de multe definiţii, mi-aş permite să spun, cel puţin egale cu numărul de indivizi care raţionează cât de cât, existenţi atât în prezent cât şi în trecut. Şi totuşi au existat câteva formule comune acceptate privind libertatea de-a lungul istoriei.

Astfel, în Antichitate şi în Evul Mediu, libertatea era percepută în funcţie de statutul social şi limitată de credinţele religioase, în strâns raport cu existenţa unui monarh cu puteri depline, care era perceput ca fiind în strânsă legătură cu divinitatea, uneori devenind divinitatea însăşi. Chiar şi în societăţile „barbare” ale vremii, ierarhia rămânea strictă, fără posibilitatea indivizilor de a ieşi din tiparele prestabilite.

Odată cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, statele încep să se transforme în entităţi alcătuite prin asocierea liberă dintre indivizi, care au scopuri şi aspiraţii comune, dar care se obligă să respecte restricţiile impuse de buna convieţuire între aceştia. Astfel religia şi-a pierdut din importanţă, instituţiile religioase devenind doar o formă de asociere între indivizi, fără a avea un rol în stabilirea unor standarde social- comportamentale ale indivizilor.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a început să-şi facă loc ideea de drepturi colective. Astfel rând pe rând statele au luat măsuri precum: interzicerea sclaviei, recunoaşterea sindicatelor, introducerea votului universal ş.a. Tot în aceeaşi perioadă, s-a dezvoltat ideea de naţiune şi de libertate naţională, mai ales în rândul popoarelor aflate sub stăpânire străină. Acest concept, al statelor naţionale, a încercat să acrediteze ideea că oamenii se pot dezvolta armonios doar în cadrul propriei naţiuni.

Păşind spre secolul al XX-lea, se poate observa că au existat două mari tendinţe în ceea ce priveşte relaţia stat-individ: tendinţa raportului individual între individ şi stat (în cazul statelor democratice), respectiv tendinţa raportului colectiv între indivizi şi stat, pe principiul componentei sociale (în cazul statelor comuniste), pe principiul componentei etnice sau rasiale  (în cazul statelor fasciste). sau  pe principiul componentei religioase  (în cazul statelor fundamentaliste). Ca fenomene globale, „Războiul rece” şi decolonizarea au fost exemple suficient de elocvente în privinţa celor două tendinţe.

Iată aşadar, că secolul XXI găseşte statele în stadiul de a face faţă unei noi provocări: globalizarea. Se pare că această realitate contribuie din plin la disoluţia autorităţii statelor în raport cu nevoile indivizilor, prin fluxul destul de mare al migraţiei populaţiei spre „vechea Europă”, America de Nord şi, în ultimii ani, spre Australia şi Noua Zeelandă. În aceeaşi măsură, se observă două tendinţe contrare şi simultane: pierderea identităţilor (etnie, rasă, religie), respectiv afirmarea vocală a acestora în raport cu autoritatea statală.

Aşadar, în zilele noastre, libertatea sau mai bine spus libertăţile au dobândit un caracter complex, devenind o stare normală a indivizilor. Indiferent de individ, libertatea a devenit în ultimii ani o realitate pentru tot mai mulţi oameni. Totuşi, se observă o încercare a statelor de a limita anumite drepturi şi libertăţi, sub pretextul problemelor de securitate.

Omul s-a născut să-şi dorească să fie liber, iar libertatea  e singura stare acceptată şi râvnită de om. Nici unui om nu-i poţi lua libertatea de conştiinţă, decât dacă acesta, de bună voie, renunţă la ea.

Anunțuri

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în cultural, Personal, politic, Social și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Evoluţia ideii de libertate

  1. Pingback: Evolutia ideii de libertate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s