Articolul cu numărul 100 de pe blogul meu îl dedic ţăranilor!

Ştiu că ţăranii ar merita mult mai mult decât un articol pe un blog anonim! Dar eu atâta pot, atâta fac! N-am să-mi reneg originile ţărăneşti, nici n-am să afirm că îi cunosc suficient de bine. Dar lumea ţărănească îmi este familiară, mi se dezvăluie privirii şi înţelegerii raţionale în fiecare zi.

Dar simpla invocare a originilor mele şi simplul fapt că trăiesc în mediul rural, nu sunt argumente suficiente să mă motiveze să scriu acest articol. Sunt însă argumente mult mai solide, mai profunde şi mai subtile. Unele chiar fundamentale, încât să merite chiar o dezbatere ceva mai serioasă, care să ducă şi la ceva concret în favoarea acestei categorii sociale. Dar… cine să-şi mai facă timp de aşa ceva?

Un prim argument l-ar constitui limba română. Aceasta este prin excelenţă o limbă populară, transmisă prin viu grai. Cel mai serios argument în acest sens este faptul că primul document scris în limba română datează din 1521, deci din secolul al XVI-lea, iar specialiştii afirmă că procesul de formare a limbii române s-ar fi încheiat în secolul al X-lea sau al XI-lea. Aşadar, timp de 500 de ani limba română a continuat să rămână prin excelenţă o limbă orală.

Oare cui datorăm acest fapt? Cine constituia majoritatea populaţiei acestor meleaguri? Cred că răspunsul la aceste două întrebări îl avem în conţinutul întrebărilor şi în partea introductivă, dar îmi permit să mai nuanţez. Femeilor, ţărancelor, care îşi alăptau copiii şi erau nevoite uneori să muncească cot la cot cu bărbaţii, acestora le datorăm în cea mai mare măsură transmiterea limbii române prin viu grai!

Un alt palier de discuţie îl constituie faptul că toate armatele, mai mult sau mai puţin victorioase, ale românilor au fost armate formate din ţărani. Ţăranii au constituit grosul armatelor române victoriase sau înfrânte- asta e o altă discuţie- din ambele războaie mondiale, spre exemplu şi tot fii de ţărani au fost majoritatea celor care s-au ridicat împotriva Ceauşeştilor în decembrie ’89. Desigur, a fost nevoie şi de elite intelectuale. Dar acestea s-au născut abia prin secolul al XVIII-lea, după părerea mea, când s-a născut pentru prima oară ideea de naţiune română şi de drepturi politice pentru români, odată cu Şcoala Ardeleană, tot nişte fii de ţărani, care s-au afirmat prin erudiţie şi spirit critic.

Un al treilea argument, poate cel mai important, lipsit poate de temei ştiinţific, are ca principal suport doar morala, etica, atât de rar respectată în zilele noastre. Lumea ţărănească dispare… Ştiu, nici n-ar fi tocmai normal să ne reîntoarcem cu nu ştiu câţi ani în urmă. Dar odată cu lumea ţărănească mai dispar informaţii preţioase despre obiceiuri şi superstiţii ancestrale, precreştine. Acesta ar fi cu adevărat folclorul: căutarea izvoarelor unor obiceiuri şi superstiţii şi nu simpla lor prezentare pe o scenă cu public. În unele cântece populare mai sunt invocate Soarele, Luna, Pământul, apele ş.a., indiciu clar asupra „păgânismului” unor ritualuri, pe care Biserica le-a preluat transformându-le pentru propriile nevoi. Aceste înţelesuri nu trebuie ratate, chiar dacă se mai pierde o suveică, un fier de plug, un război de ţesut ş.a.m.d.

Şi noi, la rândul nostru suntem puţin ţărani. Noi, românii suntem un popor de ţărani. Ca mentalitate. Şi cu cât vor exista mai mulţi contestatari asupra acestei afirmaţii, cu atât această afirmaţie este mai adevărată. Sper că măcar puţinii cititori ai acestui articol vor fi de acord cu mine şi le mulţumesc!

Anunțuri

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în cultural, Personal, politic, Social. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Articolul cu numărul 100 de pe blogul meu îl dedic ţăranilor!

  1. hermanvlad zice:

    Sunt mandru ca sunt taran, chiar daca locuiesc la oras!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s